Ce mistere vor să dezlege chinezii cu lander-ul lunar

Programul spațial al Chinei a început în 2019, când lander-ul lunar Chang’e 4 a aterizat cu succes pe Lună.

Ulterior, lander-ul a lansat un rover pe suprafața selenară, a realizat fotografii și chiar a cultivat niște plante. Rover-ul nu a stat nici el degeaba, adunând date pentru oamenii de știință de pe Pământ.

Dacă în prezent Luna este tăcută și rece, în trecut ar fi fost complet diferită, conform oamenilor de știință. Aceștia cred că Luna a fost în trecut acoperită cu rocă lichidă superfierbinte, care în timp s-a răcit. Atunci când roca încă era fierbinte, mineralele mai dense s-ar fi depus în mod natural sub suprafață Lunii. Când oceanele de magmă s-au răcit complet, mineralele grele erau deja îngropate.

Însă când rover-ul lunar trimis de chinezi a reușit să aducă mostre care conțineau în mod clar mineralele grele pe care oamenii de știință le credeau îngropate, a fost o surpriză. Desigur, există și o explicație.

Lander-ul Chang’e 4 a aterizat în craterul Von Kármán de pe Lună, într-o zonă cunoscută drept bazinul Polului Sud Aitken. Acest bazin este rezultatul unui crater masiv format în urmă cu foarte mult timp. Cercetători cred că prezența mineralelor grele de la suprafața bazinului este dovada că impactul care a cauzat craterul a fost atât de puternic, încât a reușit să împrăștie o cantitate mare de rocă și praf din mantaua Lunii, acoperind întreaga zonă cu minerale care, de altfel, ar fi rămas îngropate mult și bine.

„Contextul geologic sugerează că aceste materiale au fost excavate de sub solul Polului Sud Aitken, din [craterul cu diametrul de 72 de kilometri din apropiere] și transportate la locul aterizării”, au subliniat cercetătorii.

Rover-ul va continua să exploreze, pentru a înțelege și mai în profunzime contextul geologic al mostrelor găsite și pentru a afla mai multe despre satelitul care ne veghează planeta.